Comments on: A “trai viata la maxim”

By: SirAlex

SirAlex — Wed, 03 Sep 2008 00:21:36 +0000

“magdici Says:
20 February 2008 at 12:53 pm
Bai, e deprimant rau postul asta. Mi-au mai aparut trei riduri si doua fire albe dupa ce l-am citit, jur. Mai sunt posibilitati neacoperite de tine, care fac perspectiva un pic mai roz, sau asa vreau eu sa sper
Adica: e job-ul suficient de bine platit incat sa atenueze sau elimine total problema creditului, apoi mai e jobul cativa ani la inceput dupa care biznisul, apoi mai e cate o matusa bogata de care nu stiai, care moare si iti lasa toti banii, apoi mai e planul ala de jefuire a bancii centrale… Of.”

Bai baiatule filme`les multe…

Job`uri job`uri job`uri…asta vrea toata lamea…ci nu face 2 facultatzi pt` ashi deschide o afacere…pt a deschide o afacere trebe bani si tupeu nu facultate… ai dreptate in descrierea vietzi aste`ia…dar exista o perioada buna in viatza …copilaria…daca n`ai avut o copilarie fericita ce mai ashtepti la 35 de ani…ani frumosi in viata sunt 15-25 -30 maxim pensile se iau mult peste 30 de ani sa mai faci ceva …deci acum credetzi ca totzi oameni au cap ca sa se implice in creerea unei afaceri sau ceva… degeaba ai 3 facultati daca tu nu shti sa`tzi calculezi exact shansele…totu in viatza asta tzi`l faci tu cu mana ta…nu ai rol pe care sa`l joci…si partea cu secretare asistente…poi femeia dece`si face griji…femeia e intretzinuta de barbat in majoritatea cazurilor…nu suport femeile care se plang degeaba…yo sincer nu mi`as lasa femeia sa`si ia un job…nu exista nu se poate un lucru asa de mic cum e un job sau afacere…bussines toata lumea ar putea face dar unde`s angajatzi..de`aia`s joburi sa lucreze pt cei cu cap sau mai rar cei cu moshteniri…deci luatzi`va inima`n dintzi si potzi incepe o afacere …primi 2-3 ani e greu…e greu tare…dar odata cu vechimea vine experienta si in timp potzi creea ceva mare care`l potzi lasa copilului pt ai face si lui viata mai buna…

OAMENI SLABI AU VIATZA PLICTISITOARE…CINEVA CU CAP DINTRATATA NU MOARE !vb lu tata…sa nu zic ca ai mei is patroni zile bune si vietzi implinite…dar si pt asta muncesti

By: Autorul

Autorul — Fri, 11 Jul 2008 10:24:16 +0000

Imi pare rau ca articolul meu te-a deprimat – si intr-o zi de vineri. Pe de alta parte poate te-a deprimat destul incat sa faci ceva in privinta asta. Inca mai ai timp.

By: Maddy

Maddy — Fri, 11 Jul 2008 10:04:26 +0000

e vineri, in jumate de ora ies de la servici, soarele e pe cer dar acest articol m`a deprimat groaznic, pentru ca e adevarat. petrecem ani in scoala, facultate, apoi ani ca sa muncim pentru a ne permite casa, masina si familia pe care o avem apoi la batranete cand ai timp liber esti prea sictirit, bolnav si daramat ca sa mai faci ceva.

By: have fun! « psiheea

have fun! « psiheea — Tue, 08 Apr 2008 13:07:59 +0000

[...] sub ce ambalaj ne prezentam (what we fall for). cheia succesului insa… mi-a amintit de un entry care promoveaza ideea unui discurs celebru despre cum sa-ti traiesti viata “la maxim”, [...]

By: Nu exista la revedere « toxical

Nu exista la revedere « toxical — Sat, 23 Feb 2008 19:34:12 +0000

[...] Job-ul este cel mai cunoscut si in acelasi timp cel mai ineficace procedeu prin care timpul se trans… [...]

By: psiheea

psiheea — Wed, 20 Feb 2008 18:27:32 +0000

bun pointul tau, hipioato! daca ai curajul/tupeul sa (risti sa) faci exact ceea ce iti place nu ai cum sa te pierzi in mediocritate. daca simti tu ca trebuie sa faci balet fiindca asta te implineste, cel mai bun lucru pe care il poti face e sa ignori parintii/profesorii/prietenii care iti spun ca mori de foame in zilele noastre cu baletul si ca tre sa faci si tu o meserie adevarata si platita ca cea de informatician de exemplu (:D). daca te faci informatician vei fi un programator slab si frustrat. daca iti urmezi visul cumva cumva se va deschide o cale si vei reusi sa te afirmi si sa scoti si bani din asta.

By: o_hipioata

o_hipioata — Wed, 20 Feb 2008 18:09:12 +0000

pai de fapt…aici voiam sa ajung…
… hipiotule!

(te-am prins!)
te pup!

Asa…si ceva foarte important de care am uitat sa zic: cand in sfarsit gasesti ceva ce ai vrea sa faci, ceva ce iti place…trebuie sa faci acel lucru ca si cum te-ai distra, ca si cum te-ai simti bine…si ar trebui sa-l faci mai bine, mai repede si mai frumos decat oricine altcineva.
Maaare sescret in reteta fericirii!…! (aproape ca-mi pare rau ca vi l-am spus…)

Oricine “viseaza” sa faca ceva…unii chiar viseaza sa faca o slujba rutinoasa de birou: am o colega care numai desprea asta vorbeste: ca ea nu vrea “excitement” in cariera, doar o secventa de miscari pe care sa le poata executa 6-8 ore pe zi in timp ce mediteaza la nemurirea sufletului si conditia omului in lume…si sa nu existe riscul de a gresi.

…Am si o prietena care visa sa se faca secretara – sa se machieze cum poate ea mai bine si sa se imbrace ca in telenovele…sa faca cafele si sa zambeasca managerilor puternici…si jumatate din “the job desription” sa stea in capacitatea ei de a seduce si a se face placuta. Ea tipul asta de slujba l-ar considera distractie. …cred si io…

The poin being…daca fiecare om din lumea asta ar face ce i-ar placea pe post de ‘job’…nu ne-am mai deprima noi acum la 22 de ani si inainte.

By: Autorul

Autorul — Wed, 20 Feb 2008 17:30:07 +0000

Hipioato,

Daca citeai cu atentie tot articolul observai ca de fapt asta am scris si eu Numai ca eu am fost pesimist in privinta capacitatii celor mai multi dintre noi de a face cum zici tu (riscat, esuat, riscat din nou, evitat angajamente etc.) fiindca majoritatea suntem foarte comozi si tindem sa facem ce ne e mai usor, nu ce stim ca ar fi mai bine pe termen lung.

Sigur ca nu am de gand sa urmez calea mediocritatii. Articolul meu se vrea un caveat: asta e natura noastra, tindem spre mediocritate, nu e bine, trebuie sa facem ceva in privinta asta si sa ne ferim de capcana comoditatii si de a fi “in rand cu lumea”.

By: o_hipioata

o_hipioata — Wed, 20 Feb 2008 12:25:16 +0000

…Daaar…ca sa traiesti “la maxim” sau macar sa TRAIESTI mai mult si mai bine decat media, raspunsul pe care tu nu l-ai luat in calcul lumineaza intreaga poveste: nu iti trebuie job – nici macar din cele bine platite, pentru ca mananca orice urama de spontaneitate din viata ta in 90% din cazuri .

Banii se pot face si altfel. Cei mai multi bani de fapt se fac pe perioade scurte de timp, prin oportunitati de tot felul. (cum era aia: “Wherever a problem, there’s an opportunity!…si lumea e pliiiina de probleme)

Sa ma egzplic: nu iti trebuie job pentru ca nu iti trebuie famelie (cel putin nu intre 24-34 de ani…dupa…mai negociem)
Daca nu-ti trebe’ famelie…nu-ti trebe nici credit! Easy!

Iar cu banii pe care ii faci TRAIESTI! Cum stii tu mai bine si mai frumos: calatoresti…emigrezi, citesti, asculti muzica, bei, fumezi si mananci ce vrei si cand vrei, te culturalizezi, cunosti oameni, le faci impresie buna si spontana, pentru ca nu te fortezi sa zambesti…fugi cu circul..treaba ta!

E deprimant doar daca nu vezi altceva in viitorul tau decat calea mediocritati, oricat de mult ai miji ochii…
As risca sa cad si sa ma ridic in viata de zece ori decat sa fac pluta pe spate.
Iar asta este semnul celor care de obicei reusesc.
Noroc!

By: Autorul

Autorul — Wed, 20 Feb 2008 11:12:43 +0000

Recunosc ca e deprimant. De fapt m-a deprimat si pe mine, cand l-am scris. Si culmea, eu ma consider un optimist Dar ce am descris eu chiar suntem cu totii “programati” sa facem. Sigur ca exista solutii dar, in afara celei cu moartea matusii, toate necesita o implicare activa in propriile noastre vieti. Daca vrem sa traim “la maxim”, sau macar bine, nu merge sa facem ca toti ceilalti, sa facem cum e “normal”, go with the flow, etc. pentru ca in felul asta vom ajunge fix ca ceilalti, ca majoritatea: mediocri. Or, prin definitie, mediocritatea este “medie”, adica marea majoritate a populatiei acolo ajunge. Ca sa nu ajungem acolo, ca sa ne “depasim situatia”, trebuie sa luptam contra acestei programari sociale (mersi PS ) si asta e greu de facut din cauza ca suntem comozi, ne multumim cu putin, cautam siguranta si ne speriem de risc si de potecile nebatute.